Blaj

/Blaj

Blaj

Blajul este un municipul aflat în județul Alba, pe râul Târnava Mare la confluența cu Târnava Mică, dar și cu râul Sebeș. Pe lângă orașul Blaj, municipul mai are are în componență localitățiile Deleni-Obârșie, Flitești, Izvoarele, Petrisat, Tiur, Veda, Mănărade și Spătac. Popultația actuală a zonei depășește 20 000 de locuitori.

Blajul este situat între dealuri în podișul Târnavelor, cu aproape orice drum care intră sau iese din localitate traversând un deal. Zona Blajul este o renumită zonă viticolă, cu cele mai cunoscute vii aflate în apropiere, în localitatea Jidvei.

Istorie Blaj

Blaj-ul a fost și este un important centru cultural, cu prima atestare documentară în 1252, când contele Herbord a cumpărat domeniul de la întâlnirea Târnavelor, urmând ca în 1313 fiul acestui, Blasius, să devină stăpân al moșiei, de unde și numele localității, venind de la villa Blasii (in latină) sau Balazfalva (satul lui Blasiu) în maghiară și apoi mai departe Blasendorf în germană.

Blajul, alaturi de Năsăud, a fost una dintre puținele localități majoritar românesti din Ardeal până la unirea din 1918.

Blajul a cunoscut o devoltare importantă abia din secolul 18, în perioada episcopatului lui Ioan Inocențiu Micu-Klein, când în Blaj au fost întemeiate instituții de învățământ precum școlile Blajului, Biblioteca Arhidiecezenă sau tipografia. În 1737 Blajul a primit titlul de oraș, precum și de centrul religios și cultural al românilor uniți și al Școlii Ardelene.

Un alt eveniment important din istoria Blajului a avut loc în 1757, când prin eforturile episocpului Petru Pavel Aron s-a deschis la Blaj prima școală publică cu predare în limba română, școală în care și-au făcut studiile mulți cărturari importanți din secolele XVIII – XIX precum Samuil Micu, George Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, George Barițiu sau Simion Bărnuțiu.

De altfel, Blajul a fost centrul revoluției române din 1848, când pe Câmpia Libertății de la Blaj au avut loc adunări ale românilor din Transilvaniei, inclusiv adunarea convocată în 30 Aprilie 1848 de Avram Iancu și Alexandru Papiu-Ilarian.

Populație Blaj

Blajul are o populație de 20 630 de locuitori conform recensământului din 2011, o scădere ușoară față de recensământul din 2002. Românii sunt majoritari, 78.26 % din populație, urmați de etnicii rromi (8.27 %) și maghiari (6.32 %), cu un total de 70 % ortodocși, 13.24 % greco-catolici, 4.14 % reformați, 2.81 % romano-catolici, 1.59 % baptiști și 1.11 % penticostali, deci Blajul are o populație destul de diversă din punct de vedere confesional.

Obiective turistice Blaj

Printre obiectivele turistice de menționat în Blaj se numără Castelul Arhiepiscopal, Muzeul de Istorie Augustin Bunea, Biblioteca Documentară Timotei Cipariu, Centrul Istoric, Catedrala Sfânta Treime, Școlile Românești, Grădina Botanică Școlară, Casa lui Timotei Cipariu, Fosta Biblioteca Arhidiecezană, Bisericuța Grecilor, Câmpia Libertății, Casa și Centrul Cultural Iacob Mureșianu, Stejarul lui Avram Iancu, Colegiul Național Inochenție Micu Klein, Capela Arhiereilor, Teiul lui Eminescu, Lacul Chereteu, Crucea lui Iancu, Biserica Ortodoxa Spatac și Biserica Evanghelică Mănărade.

Pentru aceste obiective turistice din Blaj vom dedica în viitor articol separate.

Drumuri în Blaj

Blajul este aflat la confluența a câteva drumuri importante, atât din punct de vedere rutier, cât și feroviar.

Blajul este traversat de drumul național 14 B, drum care pornește de la Teiuș și merge până la Copșa Mică, fiind principalul drum care ”taie” localitatea în două pe axa Vest-Est. Blajul mai este traversat dintr-o parte în alta pe axa Nord-Sud de drumul județean 107, care pornește de la Târnăveni și ajunge până la intersecția cu DJ 107B, în jurul localității Roșia de Secaș.

Din Blaj pleacă și trei drumuri comunale:

– DC 21, de la Blaj către Petrisat
– DC 34, de la Blaj către Tiur și mai departe pe partea stângă a Târnavei până la Craciunelu de Jos
– DC 203, de la Blaj prin Izvoarele și mai departe pe lânga dealul cu melci până la Flitești și Deleni-Obârșie.

Blajul se află pe coridorul feroviar Curtici – Constanța, principalul coridor feroviar al țării, care face legătura între Arad și Constanța, cu trecere prin Deva, Alba Iulia, Sighișoara, Brașov și București. Fiind o stație feroviară importantă, prin Blaj trec în fiecare zi peste 20 de trenuri care fac legatura cu orașele mari ale țarii, precum și cu localități mai mici, cum e linia care leagă Blajul de Praid. De asemenea, în urma unor investiții importante, coridorul dintre Teiuș și Blaj este modernizat pentru a permite trenurilor rulare cu viteze mari.

Iar dacă cineva din Blaj dorește să ajungă la un aeroport, sunt trei accesibile în apropiere: aeroportul Sibiu (aflat la 60 km distanță), aeroportul Târgu Mureș (aflat la 80 km distanță) și Aeroportul Cluj (aflat la 120 km distanță).

Alte detalii despre Blaj

Cod SIRUTA: 1348
Atestare : 1252
Altitudine: 260 m
Cod poștal: 515400

Localități înfrățite: Morlanwelz (Belgia), Allschwil (Elveția), Recanati (Italia), Durlești (Moldova), Bacău (România).

Coordonate: 46°10′31″N – 23°54′52″E

Mai vrei să afli și alte lucruri despre Blaj ? Lasă un comentariu și o să îți răspundem atunci când avem detalii noi.

By | 2018-09-25T11:29:09+00:00 September 25th, 2018|Alba|0 Comments

About the Author:

Leave A Comment