Câteva detalii importante despre orașul Broșteni din județul Suceava
Broșteni este un oraș în județul Suceava, România, format din localitățile componente Broșteni (reședința), Hăleasa, Lungeni și Neagra, și din satele Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa.
Orașul a fost declarat ca atare prin Legea 83/2004, ceea ce reprezintă un pas important în recunoașterea dezvoltării sale urbane. La recensământul din 2011, Broșteni avea o populație de 5.506 locuitori, iar la cel mai recent recensământ din 2021, populația a scăzut la 5.179 de locuitori. Această scădere a populației este un fenomen comun în multe orașe mici din România, reflectând migrația către orașele mai mari și din străinătate pentru oportunități economice mai bune.
Localizare geografică Broșteni
Broșteni se află în sud-vestul județului Suceava, la granița cu județele Neamț și Harghita, pe valea râului Bistrița. Această poziție îl face cel mai izolat oraș din județul Suceava și cel mai îndepărtat de reședința județului, municipiul Suceava.
Orașul este tranzitat de șoseaua DN 17B, care leagă Vatra Dornei de Piatra Neamț, însă nu este conectat la rețeaua națională de căi ferate, ceea ce contribuie la izolarea sa. Zona este predominant montană, cu un relief accidentat, ceea ce adaugă la frumusețea naturală a regiunii, dar și la dificultățile de acces și dezvoltare.
Istorie Broșteni
Istoria Broșteniului este bogată și variată, marcând trecerea de la epoca paleolitică până în prezent. Descoperirile arheologice indică prezența unor populații vechi în zona Bistriței, inclusiv carpii și carpodacii menționați de Ptolomeu.
În perioada medievală, localitatea a făcut parte din Braniștea Voronețului, o moșie a Mănăstirii Voroneț din 1488 până în 1807, când a fost anexată de Imperiul Habsburgic.
Din 1877, Broșteni a intrat în posesia Casei Regale a României, iar din 2004 a fost ridicat la rangul de oraș, marcând o nouă etapă în dezvoltarea sa.
Localități învecinate cu Broșteni
Broșteni este situat în partea de sud-vest a județului Suceava, fiind înconjurat de comunele Ostra și Crucea la nord, județul Neamț la est, județul Harghita la sud, și comuna Panaci la vest. La nord-vest se află comuna Dorna-Arini.
Această localizare îl plasează într-o zonă de tranziție între regiunile istorice ale Moldovei și cele ale Transilvaniei, conferindu-i o poziție strategică pe valea Bistriței, un important coridor natural.
Relief și Clima din Broșteni
Relieful în Broșteni este predominant montan, munții acoperind 85% din suprafața orașului, restul fiind reprezentat de dealuri (12%) și teren arabil (3%). Altitudinea variază între 1.500 și 1.700 metri, cu vârfuri care ating 2.100 metri în Munții Călimani.
Clima este caracterizată ca fiind aspră, cu ierni lungi și geroase și veri scurte și răcoroase. Precipitațiile sunt abundente, în special în perioada mai-septembrie, iar vânturile dominante vin din direcțiile nord-est și sud-est.
Demografie Broșteni
Conform ultimului recensământ din 2021, populația orașului Broșteni număra 5.179 de locuitori, în scădere față de 5.506 în 2011. Aproximativ 90.91% din populație este de etnie română, cu o minoritate nespecificată de 8.84%.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88.99%), cu o proporție de 9.11% a populației fără apartenență confesională cunoscută. Aceste cifre reflectă o comunitate predominant românească și ortodoxă, cu tendințe de scădere demografică.
Economie, educație și sănătate în Broșteni
Economia orașului Broșteni este diversificată, incluzând exploatarea forestieră, minerit, prelucrarea laptelui și a cărnii, comerț și turism. Exploatările miniere au avut un rol major între anii 1960 și 1990, dar închiderea lor a afectat negativ economia locală.
Turismul prezintă un potențial ridicat pentru dezvoltarea economică, dată fiind frumusețea naturală și patrimoniul cultural al zonei. Agricultura include o suprafață agricolă de 6.011 hectare, cu o producție concentrată pe pășuni, fânețe și o suprafață limitată de teren arabil.
În ceea ce privește sănătatea, orașul este deservit de un spital cu 30 de paturi și un dispensar uman, având un total de 6 medici și 12 cadre medii sanitare. Aceasta indică un acces relativ bun la servicii de sănătate pentru o localitate de mărimea Broșteniului.
Broșteni a dat naștere mai multor personalități notabile, inclusiv Ion Teodorescu-Broșteni, folclorist, și Gheorghe T. Kirileanu, filolog și membru de onoare al Academiei Române. Aceste figuri au contribuit semnificativ la cultura și istoria literară a României.
De asemenea, Broșteni este menționat în literatura română, cel mai notabil fiind referirea la scena din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, unde casa Irinucăi este dărâmată de un bolovan.
Obiective turistice în Broșteni
Broșteni oferă mai multe obiective turistice remarcabile, inclusiv Biserica din lemn Sfântul Nicolae, cunoscută și ca Biserica-muzeu „Ion Creangă”.
Alte atracții includ Casa administratorilor Domeniilor Coroanei, Clădirea fostei secții Geomold S.A., Școala din Holda și Cuptorul de ars var din Dârmoxa. Aceste locuri adaugă valoare culturală și istorică orașului, atrăgând vizitatori interesați de patrimoniul și peisajele sale.
Localitatea Broșteni se află într-o postură inedită de a fi situată într-o zonă extrem de frumoasă, dar și foarte izolată în comparație cu restul localitățiilor, fiind extrem de departe de orice centru mare urban.
Cu toate acestea, faptul că se află într-un areal natural splendid, fiind traversată de unul dintre râurile importante ale României, care oferă un debit semnificativ indiferent de sezon, dar și de faptul că este înconjurată de păduri, oferă acestei localități un statut semnificativ în zona montană a județului Suceava, fiind o zonă unde s-a dezvoltat o importantă industrie de prelucrare a lemnului, dar fiind și o zonă căutată de oamenii care vor un loc unde se pot retrage și să se bucure de liniște, fără agitația marilor orașe.